― Să vedem documentul francez, răspunse  Glenarvan. Cum cunoaştem cu toţii această limbă,  cercetările noastre vor fi mult mai uşoare.

Iată copia exactă al celui de-al treilea document:

 

trois              ats              tania

                     gonie           austral

                              abor

contin    pr          cruel         indi

jeté                     ongit

et 37 degrés 11’      lat

 

― Sunt şi cifre, spuse lady Helena. Priviţi!...

― Să procedăm cu băgare de seamă, zise lord  Glenarvan, şi să începem de la capăt. Daţi-mi voie să însemnez unul câte unul cuvintele împrăştiate  şi  incomplete. Văd mai întâi, de la primele litere, că e  vorba de o corabie cu trei catarge, al cărei nume,  mulţumită documentelor englez  şi francez, ne este  păstrat în întregime: Britannia. Din cele două cuvinte  următoare  gonie şi  austral, numai ultimul are un  înţeles pe care îl pricepeţi cu toţii.

― Iată de acum un amănunt preţios, răspunse  John Mangles; naufragiul a avut loc în emisfera  australă.

― E vag, răspunse maiorul.

― Continui, răspunse lord Edward. Ah! Cuvântul  abor, radicalul verbului aborder. Nenorociţii au tras la  ţărm în vreo parte. Dar unde? Contin! Pe un continent?  Cruel!

― Cruel! strigă John Mangles, dar iată explicaţia  cuvântului nemţesc graus... grausam... „crud”!

― Să continuăm! Să continuăm! zise Glenarvan, al  cărui interes era tot mai mult aţâţat pe măsură ce  înţelesul cuvintelor se completa. Indi... Deci în India au  fost aruncaţi marinarii. Ce înseamnă cuvântul ongit?  Ah, longitudine! Iată şi latitudinea: treizeci şi şapte de  grade, unsprezece minute. În fine, avem o indicaţie  precisă.

― Dar lipseşte longitudinea, zise Mac Nabbs. 

― Nu poţi să ai totul, dragul meu maior, răspunse  lordul Edward.  Şi exactitatea latitudinii e ceva.  Negreşit, documentul francez este cel mai complet din  toate. E evident că fiecare din ele e traducerea cuvânt  cu cuvânt a celorlalte, căci toate conţin acelaşi număr  de rânduri. Trebuie acum să le reunim, să le traducem  într-o singură limbă şi să le căutăm înţelesul cel mai  logic şi cel mai lămurit.

― Vei face traducerea în franţuzeşte, în englezeşte  sau în nemţeşte? întrebă maiorul.

― În franţuzeşte, răspunse Glenarvan, pentru că cea mai mare parte din cuvintele interesante ne-au  fost păstrate în această limbă.

― Înălţimea voastră are dreptate, zise John  Mangles. Dealtfel, această limbă ne este cunoscută.

― Ne-am înţeles. Voi scrie documentul reunind  resturile cuvintelor şi crâmpeiele de frază, respectând  intervalele care le separă şi completând pe acelea al  căror înţeles nu poate fi îndoielnic; apoi le vom  compara şi le vom judeca.

Glenarvan luă condeiul şi după câteva clipe dădu  prietenilor săi o hârtie pe care erau însemnate  următoarele rânduri, aici traduse:

 

7 Iunie 1862 tricatargul Britannia       Glasgow 

scufundat                                    gonia austral

             spre uscat                       doi mateloţi

        căpitan Gr                        abor

contin                pr               crud      indi

aruncat acest document          longitudine

şi 37°11’ latitudine           Aduceţi-le ajutor 

        pierduţi

 

― Un marinar preveni pe căpitan că Duncan-ul intra  în golful Clyde şi-i ceru ordine.