Ferma animalelor Read Online

Prima lor reacţie fu aceea de a galopa in corpore de jur împrejurul fermei, ca şi cum ar fi vrut să se asigure că nici o fiinţa omenească nu se ascundea pe nicăieri înăuntru; apoi alergară către clădirile fermei pentru a şterge definitiv şi ultimele urme ale domniei detestate a lui Jones. Încăperea cu hamuri de la capătul grajdurilor fu deschisă cu forţa; zăbalele, belciugele de pus în nas, lanţurile pentru cîini, cuţitele nemiloase cu care domnul Jones avusese obiceiul să castreze porcii şi mieii, toate fură aruncate în puţ. Hăţurile, căpestrele, ochelarii pentru cai, sacii umilitori de pus sub bot le aruncară în focul pentru gunoaie care ardea în curte. La fel şi biciurile. Toate animalele începură să exulte de bucurie văzînd biciurile cum se calcinau în flăcări. Snowball azvîrli în flăcări şi panglicile cu care erau împodobite de obicei coamele şi cozile cailor în zilele de tîrg.

― Panglicile, zise el, trebuie considerate ca fiind haine, care sînt marca oamenilor. Toate animalele trebuie să umble goale.

Cînd auzi asta, Boxer îşi luă pălărioara de pai pe care o purta vara ca să nu-i intre muştele în urechi şi o azvîrli pe foc alături de celelalte obiecte.

Într-un timp foarte scurt, animalele reuşiră să distrugă tot ce le mai amintea de domnul Jones. După aceea, Napoleon le conduse înapoi la magazie şi dărui, de acolo, cîte o raţie dublă de porumb la toată lumea, plus doi biscuiţi pentru fiecare cîine. Apoi cîntară Animale din Anglia, de la un capăt la altul, de şapte ori, alergînd, iar, în cele din urmă, se întinseră pentru noapte şi dormiră cum nu mai dormiseră niciodată pînă atunci.

Deşteptîndu-se în zori, ca de obicei, îşi amintiră deodată fapta plină de glorie care avusese loc şi se năpustiră toate afară pe păşune. În mijlocul păşunii era o movilă care oferea o perspectivă largă asupra unei mari părţi a fermei. Animalele se îngrămădiră spre vîrf şi priviră cu atenţie în jurul lor, în lumina limpede a dimineţii. Da, era a lor ― tot ceea ce vedeau era al lor! In extazul acestui gînd, începură să ţopăie de colo-colo şi în cercuri, să sară în sus, pline, de excitare. Se rostogoliră în rouă, înfulecară guri întregi din iarba dulce de vară, aruncară în sus cu picioarele bucăţi de pămînt negru, mirosindu-i parfumul bogat. Apoi făcură o inspecţie a întregii ferme, privind cu admiraţie mută pămîntul arabil, cîmpul cu fîn, livada, iazul, crîngul. Era ca şi cum n-ar fi văzut aceste locuri niciodată şi, chiar şi acum, cu greu le venea să creadă că erau numai ale lor. După aceea se întoarseră către clădirile fermei şi se opriră în tăcere în faţa uşii casei. Şi aceea era a lor, dar se temeau să intre. După o clipă, totuşi, Snowball şi Napoleon împinseră uşa cu umerii şi animalele intrară în şir indian, umblînd cu extrem de multă grijă, ca nu cumva să deranjeze ceva. Trecură pe vîrfuri dintr-o cameră într-alta, temîndu-se să vorbească mai tare decît în şoaptă şi holbîndu-se cu un fel de sfială la luxul de necrezut, la paturile cu saltele din pene, la oglinzi, la canapeaua din păr de cal, la covorul de Bruxelles, la litografia reginei Victoria deasupra căminului din salon. Tocmai se întorceau, coborînd scările, cînd se descoperi că Mollie lipsea. Merseră înapoi şi o găsiră în cel mai bun dormitor: luase o bucată de panglică albastră din toaleta doamnei Jones, o ţinea la umăr şi se admira prosteşte în oglindă. Celelalte îi reproşară fapta cu asprime şi-apoi ieşiră. Cîteva'şunci care atîrnau în bucătărie fură scoase afară pentru a fi înmormîntate, iar butoiul cu bere din cămară fu spart, cu o lovitură de copită, de către Boxer; nimic altceva din casă nu se mişcă din loc. O rezoluţie unanimă fu imediat votată, şi anume de a păstra casa ca muzeu.

Toţi şi toate fură de acord că nici un, animal nu trebuia să locuiască vreodată aeoîo.

După ce mîncară de dimineaţă, Snowball şi Napoleon le convocată din nou.

― Tovarăşi, zise Snowball, ceasul este şase şi jumătate şi avem în faţa noastră o zi lungă. Azi începem recoltarea finului. Dar există o altă problemă care trebuie avută în vedere mai întîi.

Porcii dezvăluiră astfel faptul că, în timpul ultimelor trei luni, învăţaseră să citească şi să scrie, dintr-o carte veche de citire care aparţinuse copiilor, domnului Jones şi care fusese aruncată pe grămada de gunoi. Napoleon trimise după borcane de vopsea neagră şi albă şi porni, în fruntea tuturor animalelor, către poarta cu cinci drugi care dădea în drumul principal. Aici, Snowball ― pentru că Snowball era mai bun la scris ― luă o bidinea între cele două unghii ale copitei, şterse Ferma "Conacul" de pe drugul de sus cu vopsea neagră şi, în locul ei, scrise Ferma Animalelor. Acesta urma să fie numele fermei de atunci înainte. După aceea, se duseră înapoi la clădirile fermei, unde Snowball şi Napoleon trimiseră după o scară pe care o rezemară de peretele din fund al hambarului cel mare, explicînd că, în cadrul studiilor lor din ultimele trei luni, porcii reuşiseră să reducă principiile Animalismului la Şapte Precepte.